Romania

ROMANIA

România este un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova în nord şi est, Ungaria şi Serbia la vest şi Bulgaria la sud. În sud-est, România are o porţiune de coastă care îi oferă acces la Marea Neagră. Capitala şi cel mai mare oraş este Bucureşti. România este un stat membru al NATO din 2004 şi, din 1 ianuarie 2007, al Uniunii Europene.

Etimologie

Numele de România provine de la român, cuvânt derivat din latinescul romanus (roman). Faptul că românii se denumesc folosind un cuvânt derivat din romanus (română român/rumân) este menţionat începând cu secolul XVI de către mulţi autori, printre care umaniştii italieni care au călătorit în Transilvania, Moldova şi Valahia. Cel mai vechi document existent, scris în limba română este o scrisoare din 1521 (cunoscută sub numele de "Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung") care anunţă primarul Braşovului despre un atac iminent al turcilor. Acest document este, de asemenea, cel mai vechi în care apare denumire de "român" într-un text scris în română, Valahia fiind numită Ţeara Rumânească (latină terra).

Istorie

Graniţele României de astăzi includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia.
Teritoriul actual al României a fost locuit începând cu mileniul 2 înainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Începând cu secolul 6 înainte de Hristos, în regiunea Dunării de Jos sunt semnalaţi geţii, iar în ţinuturile Banat şi Transilvania, dacii. În vremea lui Burebista (82-44 î.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: în nord - Carpaţii Păduroşi, în sud - munţii Haemus (Balcani), în vest - confluenţa râului Morava cu Dunărea mijlocie, în est - râul Bug.
După moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrăma în patru apoi în cinci formaţiuni politice. Nucleul statal se menţine în zona munţilor Şureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus şi Coryllus
În Evul Mediu, populaţia de pe teritoriul actual al României trăia în două formaţiuni statale distincte: Ţara Românească şi Moldova - dar şi în Transilvania, Ungaria, Banat, Crişana, Maramureş. În secolul al XVIII-lea, primele două (Moldova 1711, Ţara Românească 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie internă, perioada cunoscută ca perioada domnitorilor fanarioţi. Transilvania aparţinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar având de asemenea o autonomie largă.

Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova şi Muntenia (sau Ţării Rumâneşti), în anul 1859, odată cu alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantată decât pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depăşit de introducerea unei case domnitoare străine, de Hohenzollern din ramura catolică: din 1881, regi. România a devenit independentă în urma participării la războiul ruso-turc din 1877 - 1878, odata cu Serbia.
Ţara îşi va mări teritoriul ca urmare a celui de-al doilea război balcanic, când în urma Păcii de la Bucureşti (1913) se obţine Cadrilaterul şi a Primului Război Mondial, când Transilvania, Bucovina şi Basarabia sunt obţinute, în cea mai mare parte, prin aplicarea politicii "autodeterminării naţiunilor" (principiile wilsoniene, cu iniţiative locale şi plebiscite), dar având ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919).

Harta României Mari

Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţa au fost încorporate Uniunii Sovietice în 1940, recuperate în anul 1941 şi apoi din nou încorporate în Uniunea Sovietică în anul 1944, iar astăzi se află în componenţa Republicii Moldova şi a Ucrainei. În anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, România va deveni o ţară comunistă sub influenţa Uniunii Sovietice - contracarată, după cca. 1965, de o variantă autohtonă de regim comunist, ocazional, în probleme de politică externă, în opoziţie cu URSS. Regimul a rămas îndepărtat de orice altă tentativă de reformă internă, întorcându-se la abordări dogmatice autoritare, cu manifestări represive, pe măsură ce era confruntat cu politicile de Perestroika.În decembrie 1989, la capătul unei serii de evenimente sângeroase, edificiul politic comunist s-a prăbuşit.

Politică

Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, şi Camera Deputaţilor, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaţilor sunt rezervate reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutând şi votând legile ordinare şi organice, atât in comisiile de specialitate cât şi în plen. Membrii parlamentului sunt aleşi prin vot pe listă, universal, direct şi secret. Sistemul electoral este unul proporţional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se ţin o dată la patru ani, ultimele având loc la 28 noiembrie 2004.Preşedintele României este ales prin vot direct o dată la cinci ani, printr-un sistem majoritar, în care câştigător este declarat cel care acumulează, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidaţi, fiind declarat câştigător candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi. Până la revizuirea Constituţiei în 2003, mandatul prezidenţial era de 4 ani. Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în Parlament ori, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. La rândul său, Primul ministru îşi alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobării parlamentului. Guvernul împreună cu preşedintele reprezintă puterea executivă în stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). România este reprezentată în cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. România este membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, şi a Uniunii Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007.

Puterea judecătorească este exercitată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împreună cu curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile.

Constituţia României, adoptată în 1991 şi modificată în 2003, este bazată pe cea din 1923 şi pe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Organizare administrativă

Teritoriul României este împărţit în 41 de judeţe, plus municipiul Bucureşti. Fiecare judeţ este administrat de către un Consiliu Judeţean şi un prefect. Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri.

Clima

Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. În sudul României există peste 25 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 30, chiar 35° C) şi peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25-30° C). Temperatura maximă absolută din România este de +44.5° C, şi s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantităţi mari de precipitaţii.
De notat că în zonele montane din Nord şi Centru vara este un anotimp temperat, cu puţine zile tropicale sau de vară, şi cu nopţi răcoroase.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a doua parte a lunii octombrie vin primele îngheţuri, iar în noiembrie primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul ţării.

Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20° C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, lângă Braşov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitaţii cât şi datorită creşterilor frecvente de temperatură. În Sud şi Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topeşte şi reface de câteva ori în decursul unei ierni.

Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu repeziciune, îngheţurile dispărând în luna aprilie.

Temperatura medie anuală variază de la 11° C în lunca Dunării, la 6° C în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26° C şi 18° C tot în funcţie de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0° C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la - 6° C (în depresiuni).

Precipitaţiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1.000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1.800 m, precipitatiile au o valoare de 1.000-1.200 mm/an. Media anuală a precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi mediteraneene, scade uşor de la vest la est. Media anuală a precipitaţiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an) şi progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind 500 mm/an, iar în Dobrogea şi Delta Dunării coborând până la 400 mm/an.

Turism

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar această activitate devine o sursă tot mai importantă de venit. Economia românească e caracterizată de un potenţial uriaş pentru turism, acesta atrăgând 880 milioane de euro în investiţii în 2005 ^[3].

Cele mai importante puncte turistice ale României sunt:

• Alpinism şi drumeţii în Munţii Carpaţi
• Schi şi alte sporturi de iarnă în staţiuni montane, cum ar fi Poiana Braşov sau Valea Prahovei
• Staţiunile de la Marea Neagră
• Bisericile şi mănăstirile medievale din Moldova şi Bucovina
• Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă din Europa
• Sighişoara oraşul şi festivalul medieval
• Castelele medievale din Transilvania
• Folclorul, tradiţiile şi bisericile din Maramureş
• Turismul rural
• Castelul Peleş, vechea reşedinţă a regilor României
• Staţiuni balneaoclimaterice
• Oraşele culturale Sibiu, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Bucureşti şi Alba Iulia
• Porţile de Fier (Defileul Dunării)

Dintre acestea se remarcă:

Castelul Peleş din Sinaia

Unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice din România, construit între anii 1875-1883, ca reşedinţă de vară a regelui Carol I de Hohenzoller,primul rege al României ; astăzi adaposteşte un muzeu cu colecţii de picturi, sculpturi, armuri .

Biserică maramureşană din lemn

Castelul Bran

Remarcabil monument de arhitectură, castelul Bran este legat de mitul lui Dracula care, conform legendei, obişnuia adesea să vină aici. Mulţi turişti vin să viziteze acest castel şi împrejurimile sale în căutarea adevăratei istorii ce a generat misterioasa legendă.

Bisericile de lemn din Maramureş

Sunt exemple remarcabile ale arhitecturii locale religioase, cu influenţe gotice interpretate într-o manieră specifică; construcţii înguste dar înalte din lemn, cu turle caracteristice, înalte şi subţiri, acoperişuri simple sau duble, acoperite cu şindrilă.

Bucovina

Mănăstirile cu fresce exterioare – se remarcă prin excepţionala valoare a picturilor murale exterioare, capodopere ale artei bizantine, datând din secolele XV si XVI; 7 dintre ele, şi anume: Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Suceviţa, Voroneţ fac parte din patrimoniul UNESCO.

Palatul Parlamentului

A doua clădire ca mărime din lume, după clădirea Pentagonului, având o suprafaţă de 330.000 mp. La construcţie, care a durat 6 ani (din 1983 pana in 1989) au participat 700 de arhitecţi şi aproximativ 20.000 de muncitori care lucrau în trei ture, câte 24 ore. Clădirea numără 1.000 de încăperi şi include birouri, saloane de recepţie şi săli de conferinţe pentru reuniuni culturale, ştiinţifice, politice. Aici îşi desfăşoară activitatea Parlamentul României şi Centrul Internaţional de Conferinţe.

Dunărea şi Delta Dunării

Al doilea fluviu ca lungime din Europa după Rin, Dunărea parcuge ultimii 1.075 km pe teritoriul României, intrând în ţară la Porţile de Fier şi terminându-şi drumul în Delta Dunării, cea mai reprezentativă din Europa şi una dintre cele mai complexe din lume. Delta Dunării reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin prezenţa în cadrul ei a unei variate vegataţii şi faune – piscicole şi ornitologice. Aici există cea mai bogată şi mai variată faună ornitologică din Europa (peste 300 de specii de pasări, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi ocrotite de lege).

MAREA NEAGRA MAREA NEAGRA Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru [...]

MOLDOVA SI BUCOVINA MOLDOVA SI BUCOVINA O extraordinara mostenire artistica din Evul Mediu tarziu Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, [...]

MUNTI PRIMITORI IN TOATE ANOTIMPURILE MUNTI PRIMITORI IN TOATE ANOTIMPURILE Distractii alpine in timpul iernii si in timpul verii Traditiile si legea permit oricui accesul in muntii Romaniei. Puteti deci sa va plimbati si sa faceti escalade oriunde doriti, atat vara cat si [...]

O TARA INCANTATOARE O TARA INCANTATOARE Legendele, cum ar fi cea a contelui Dracula, sau istoria autentica a Romaniei sunt tot atatea marturii ale acestui trecut fascinant. Astfel de marturii pot fi gasite in bisericutele transilvanene din lemn cu acoperisuri [...]

STATIUNI BALNEARE STATIUNI BALNEOCLIMATERICETraditia romaneasca a curelor de sanatate a fost initiata de romani Pentru numeroase persoane, vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si luxoasa relaxare. Pentru altii, curele de ape minerale, [...]