Sunetul muzicii

Un basm real - De la novice într-o modestă mănăstire, la star internaţional – ce înseamnă capriciul destinului...

Cine n-a văzut celebrul film al anilor 60 - „Cântecul muzicii” (The Sound of Music), având ca protagonişti principali pe Julie Andrews şi Christopher Plummer, o feerie muzicală ce părea inspirată din lumea fantastă a basmelor, căreia i s-au decernat 5 Oscaruri? O familie scăpătată cu 10 copii, ajunge celebră în lumea întreagă şi mai ales bogată. Fantezia producătorului? Nici vorbă, povestea este întru totul adevărată, iar protagonista ei a fost o vieneză.

Aşadar Maria Augusta Kutschera – născută la 26 ianuarie 1905 în Viena, fiind foarte săracă, după absolvirea liceului a dorit să se călugărească. Deoarece nu avea niciun mijloc de subzistenţă, a intrat în mânăstirea benedictină Nonnberg din Salzburg. Întâmplarea, sau destinul a făcut ca în acest timp baronul Georg von Trapp, veteran de război, văduv cu 7 copii imposibili, să aibă nevoie de o guvernantă, deoarece nici una dintre cele 25 probate până atunci nu au vrut să rămână în slujbă.

Deoarece s-a dus vestea cât de recalcintranţi şi de nestăpânit sunt copiii, nimeni nu a mai vrut nici cel puţin să încerce, aşa încât baronul s-a adresat stareţei mânăstirii cu rugămintea de a fi ajutat. Şi cum proaspăta novice – Maria Augusta, era o fire foarte veselă, blândă, binevoitoare, în plus foarte frumoasă, cu o voce deosebită şi mare iubitoare a muzicii, stareţa a considerat că are toate calităţile unei bune educatoare, aşa că a trimis-o să îngrijească copiii baronului.

Minunea s-a produs, copiii ce păreau de neîmblânzit au fost cuceriţi, mai mult chiar, însuşi baronul s-a îndrăgostit de frumoasa guvernantă, pe care foarte curând a luat-o de soţie şi în scurt timp familia s-a rotunjit la 12 membrii – şapte fete şi trei băieţi, cărora frumoasa Maria Augusta le-a însuflat dragostea pentru muzică.

Întâmplarea a făcut ca toţi copiii să fie înzestraţi cu voce deosebită, aşa încât cea mai plăcută indeletnicire era atunci când la orele serii se adunau şi cântau împreună melodii din folclorul austriac. Maria era tânără şi frumoasă, baronul tomnatic dar bogat, palatul luxos, probleme materiale inexistente, copiii angelici cântau seară de seară precum arhanghelii în ceruri - atmosfera idilică copiată parcă din poveştile fraţilor Grimm, nu mai rămânea decât cuvintele clasice a tuturor poveştilor:”şi au trăit fericiţi până la sfârşitul vieţii”. Doar că viaţa are propriul ei scenariu...

Criza economică din 1929 a schimbat desfăşurarea bucolică a lucrurilor, iar protagoniştii au coborât dintre filele cărţii de poveşti în cea mai cumplită realitate, baronul a pierdut întreaga avere – după ce prin căderea monarhiei i s-a luat şi titlulşi domeniile, familia rămânând practic muritoare de foame. Atunci, Maria Augusta s-a gândit că singura posibilitate de câştig ar fi să încerce să dea spectacole corale cu copiii ei. La început în comunele alăturate, apoi în Salzburg, apoi alte oraşe – pretutindeni s-au bucurat de mare succes, de fapt era ceva neaşteptat şi ieşit din comun, un cor alcătuit dintr-o familie cu zece copii, care pe de-asupra cântau şi deosebit de frumos. În scurt timp Familia Trapp a devenit cunoscută şi deosebit de solicitată, aşa încât existenţa le era în bună parte asigurată.

Anexarea Austriei de către Hitler a generat noi probleme, baronul fiind solicitat de către Gestapo să fie coloboţionist, ceea ce el a refuzat creindu-şi astfel un duşman neiertător. Singura soluţie de a nu lua drumul lagărului de concentrare era plecarea din ţară, aşa încât familia la propunerea unui agent american care le-a oferit un contract pentru un turneu în SUA, a părăsit Austria înbarcându-se pe vaporul ce-i ducea spre lumea nouă, de fapt spre un nou început.

Turneul s-a bucurat de un succes imens. Pretutindeni au făcut senzaţie şi au fost ovaţionaţi. Posturile de radio le-a făcut reclamă ca la nişte specimene exotice din îndepăratata Europă. Doar că viza le-a expirat şi oficialităţile erau complet afone la fenomenul muzical neobişnuit. Aşa că pur şi simplu i-au silit să părăsească America şi să se întoarcă în Europa aflată în plin război. Au concertat un timp în Suedia şi Norvegia, până când au reuşit să strângă banii pentru biletele de vapor, spre a se întoarce în SUA, dar, odată ajunşi la New York, deoarece nu aveau viză de intrare, au fost arestaţi şi băgaţi în lagărul de exilanţi – Elis Island şi li s-a intentat proces pentru încercare de intrare frauduloasă în ţară. La un pas de închisoare, apoi de expulzare, destinul s-a gândit că s-au chinuit destul, aşa că s-a hotărât să le arate din nou faţa însorită a vieţii. Procesul a însemnat un adevărat cozonac pentru ziariştii doritori de ştiri şocante. Opinia publică a fost scindată în două tabere, pro-Trapp şi anti-Trapp, melomanii şi afonii. Complexul de judecată şi juraţii se vedeau puşi în situaţia de a contesta o lege dată de intangibila Constituţie Americană. Lucru de neimaginat. Şi totuşi, până la urmă de conceput. Familia Trapp a căpătat drept de şedere definitivă în SUA şi a devenit una dintre cele mai celebre trupe : „Trapp Family Singers”, solicitată să dea concerte în toate statele americane. Banii la bani trag, în scurtă vreme au devenit foarte bogaţi şi-au cumpărat o fermă în Vermont, iar turneele lor s-au extins în America centrală şi de sud, Canada, Australia şi din nou Europa.

În 1947, după moartea soţului ei, Maria Augusta Trapp a scris un roman autobiografic, unde şi-a descris viaţa atât de plină de inedit, ce s-a desfăşurat chiar ca o poveste cu Happy- end. Cartea a căzut în mânile a doi scenarişti, astfel cu acordul ei şi primind toate drepturile de autor, s-au turnat filmele „Sunetul muzicii” – în Hollywood şi la Berlin, rolul Mariei Trapp fiind interpretat de către Julie Andrews şi Ruth Leuwerik.

Întâmplarea a făcut ca filmul să fie văzut de vestiţii Rodgers şi Hammerstein, care foarte interesaţi de subiect au citit imediat cartea devenită peste noapte Bestseller şi fiind profesionişti ai genului au „mirosit parfumul succesului”, astfel au scris scenariul muzicalului „Sound of Music” care a doborât toate aşteptările. Jucat pe Brodway cu casa închisă, după câteva săptămâni a adus uriaşa sumă de două milioane de dolari, iar în scurt timp şi-a luat zborul spre lumea întreagă, fiind şi azi un muzical în permanentă actualitate. În 1991 s-a realizat în Japonia un serial alcătuit din 40 de episoade, inspirat din cartea autobiografică – intitulat „Trap ikka monogatari” ( Istoria familiei Trapp)

Vestitul cor – Trapp Family Singer” a concertat până în 1956, iar Maria Trapp a murit în 1987 în vârstă de 82 de ani, dar istoria lor a rămas posterităţii ca o confirmare a capriciilor destinului...Şi poate că foarte mulţi dintre cei care au văzut filmul, sau ascultat secvenţe muzicale, nu au ştiut că povestea adevărată a început în Oraşul Muzicii – Viena.